În perioada 5-10 iunie 2023 parohia noastră a organizat o tabără pentru copii la Mănăstirea Godoncourt. Astfel, 35 de copii din parohie însoțiți de 15 adulți au pornit la drum în lunea de Rusalii, după Sfânta Liturghie spre frumoasa țară vecină, avându-i ca îndrumători pe părintele Nicolae Gilla, pe doamna preoteasă Adina și pe tânărul teolog doctor George Nișcoveanu. 

Primul popas a fost făcut la cimitirul românesc de la Soulzmatt, aducându-se prinos de rugăciune și de aducere aminte eroilor neamului nostru. Copiii dimpreună cu toți participanții au fost invitați să își aleagă cel puțin un erou, dintre cei îngropați acolo, pe care să-l poarte în rugăciunile personale pe toată perioada taberei și pe cât posibil și după aceea. După o călătorie solicitantă datorată și temperaturilor mai ridicate ospitalitatea Macii Starețe Doroteea și răcoarea clădirilor vechi ale mănăstirii au fost cât se poate de binevenite. 

Pentru această tabără s-a căutat un loc deosebit, unde copiii să poată avea posibilitatea de a petrece și percepe timpul mai intens din punct de vedere spiritual, de a se apropia unii de alții și a descoperi frumusețea spiritualității autentic românești. Mănăstirea Godoncourt corespunde întru totul acestor cerințe.

Sfânta Liturghie și rugăciunile de dimineață și seară au fost un balsam pentru sufletul tuturor participanților. Rugăciunile au fost rostite în totalitate de către copii sub îndrumarea părintelui Nicolae și a lui George. Conducător de strană a fost desemnat în fiecare seară și dimineață alt copil, iar acesta avea sarcina să organizeze ordinea rostirii rugăciunilor la strană. Tonul pentru troparele cântate a fost dat de o fetiță iscusită în ale muzicii. Astfel copiii au fost implicați și s-au implicat activ în săvârșirea slujbelor. Efectele și bucuria acestei implicări au fost pe măsură. Nimeni nu s-a mai întrebat ”cât mai ține slujba?” Urmările se simt și acum în parohie, unde mai mulți copii se implică activ la strană, iar unii dintre ei își ”aduc” părinții mai devreme acum la biserică. În cadrul rugăciunilor de seară toți participanții la tabără au rostit de cinci ori Rugăciunea lui Iisus. Până și cei mai mititei au simțit nevoia și dorința de a rosti și ei rugăciunea. Părinții povestesc cum, întorși acasă, copiii au continuat acest obicei de a rosti Rugăciunea lui Iisus cu voce tare la rugăciunile de seară dimpreună cu cei din familia lor. De asemenea au observat că aceștia se preocupă mult mai mult cu ”cântecele de la biserică” care însoțesc în mod armonios uneori și jocurile lor.

Ambientul mănăstirii, cu unele încăperi amenajate sub forma unui mic muzeu tradițional românesc, au insuflat și mai mult sentimentul de acasă. Cu îngăduința maicii starețe, copiii au avut voie să îmbrace costumele populare, pe care ulterior le-au prezentat într-o paradă deosebit de originală, plină de culoare și zâmbete. Tot în aceste camere muzeu s-a desfășurat și atelierul de cusut motive tradiționale și de confecționare a unor mici brelocuri. Astfel s-a folosit din plin ocazia de a aduce tradiția populară mai aproape de sufletele copilașilor, dar și a celor mari care s-au lăsat ademeniți cu plăcere de acest meșteșug al cusutului.

Maica Stareță Doroteea a prezentat mănăstirea, a povestit despre viața în mănăstire și a susținut ateliere de cunoaștere a istoriei poporului român, ateliere binevenite pentru mic și pentru mare. 

Programul taberei a fost divers și variat, presărat însă cu momente de relaxare, jocuri în aer liber și momente de adunare, reculegere și interiorizare. Locația mănăstirii este foarte generoasă în această perspectivă și oferă spațiu și posibilități de petrecere a timpului liber afară. Copiii s-au putut cățăra în căsuțele din copaci, au jucat fotbal și jocuri de echipă, au putut observa natura, s-au putut reculege la picioarele crucii din curte și au alergat după balonașe de apă ca printr-o grădină paradisiacă.

Părintele Nicolae le-a explicat copiilor proscomidia și a făcut cu ei prescurele pentru slujbă. Fiecare a avut posibilitatea să își facă propria prescurică. De asemenea a fost încurajată și răbdarea și înfrânarea. Cine nu a mâncat prescurica imediat, a primit a doua zi două prescurele (desigur și acestea proaspăt făcute). Plecând de la întrebarea ”ce înseamnă a fi ortodox?”, George i-a provocat pe tineri la discuții pro și contra pe marginea acestei teme. Cei mici au modelat, au desenat, au descoperit lumea sub lupă observând o grămadă de minunății pe care le-a creat Dumnezeu. Fetele au avut ocazia să se lase pieptănate și împletite minunat de către Roxana. Atelierul Foto a deschis noi perspective în privința artei fotografice și a fotografiatului propriu zis. Cu o recuzită minimală, implementând cele învățate s-au obținut efecte minune. Nu au lipsit și exercițiile de liniștire și de conștientizare a propriilor simțuri: respirație, văz, auz precum și a simțului tactil. Una dintre zile a fost destinată excursiei într-un parc din apropiere, unde s-au desfășurat jocuri de echipă, pline de amuzament și voie bună, s-a organizat un picnic, o plimbare cu bărcuța pe lac, încheiată cu servirea unei înghețate la cornet ca pe vremea copilăriei celor mari. Nu au lipsit desigur și seara de talente și focul de tabără. În cadrul serii de talente s-au descoperit neprețuite daruri ale lui Dumnezeu oglindite de talentele împărtășite de copii dar și de cei mai mari. Jocul ”Îngerul păzitor” a însoțit tot parcursul taberei, oferind participanților șansa de a fi mai atenți unii cu alții, de a învăța să facă bucurii celor din jur, de a oferi și de a primi un dar din drag și cu drag.

Tabăra a fost gândită în primul rând pentru copii dar au participat și părinții unora dintre ei. În acest context a fost o paletă variată de vârste între 2 anișori și 50 de ani. Fiecare s-a implicat după putința lui. Adrian, unul dintre părinți, bucătar de profesie, a coordonat pregătirea meselor (o delicatețe). Ceilalți au ajutat la gătit, la cumpărături, la curățenie, au fost responsabili pentru cei mai mici, doamnele au avut responsabilități pentru camerele cu fete iar bărbații pentru camerele băieților. Pentru mulți dintre copii a fost prima ieșire fără părinți. Aceste experiențe: a locuitului împreună, a raportării la nevoile celuilalt, a rugăciunii împreună în cameră sau la biserică , a sprijinului reciproc, a grijii pentru cei mai mici a ritmului alert pentru igiena personală, al începerii zilei cu rugăciunea, a mesei în comun... au fost experiențe deosebit de benefice și ziditoare. 

Această tabără, prin bucuria trăită și simțirea împărtășită a adus pe participanți și prin extensie pe alți membri ai parohiei mai aproape unii de alții. Astfel s-au cunoscut mai bine copiii între ei, adulții de asemenea și familiile între-olaltă. S-au legat noi prietenii, s-au pus la cale noi proiecte, s-a dat slavă lui Dumnezeului pentru toată dăruirea și timpul acesta binecuvântat. Cu toții și-au exprimat dorința de a participa și la alte tabere sau proiecte în format asemănător. 

Mulțumim lui Dumnezeu pentru acest timp rodnic și binecuvântat!
- Text redactat de Prezvitera Adina Gilla -